Friday, December 11, 2009

Matei II - Irod si magii


Matei II – Lectia


Irod si Magii [versetele 1-12]:

Din momentul cand am citit nu m-am grabit sa scriu ce mi-a vorbit Domnul prin acest capitol. Am cugetat foarte mult  si doar dupa cateva zile am indraznit sa scriu, luptandu-ma pentru silinta. Procesul acesta intotdeauna se repeta, nu stiu ce sa scriu... doar am o imagine, viziune pe care o descriu si trebuie sa o dezvolt cu rugaciune si multa cugetare.
                Pentru mine in acest capitol sunt magii si Irod ca personaje principale, desigur Dumnezeu e Acela in toate; in toata Biblia El e prezent si prin El invatam. Primul subiect sunt magii si Irod, alt subiect e cum Dumnezeu instiinteaza inainte de-a se intampla ceva, in asa mod ca sa stii ce sa faci la timpul potrivit.
               
Sa incepem despre Irod si magi:
Irod reprezinta un conducator pe scanul lui de domnie, de comfort, iar magii niste neinsemnati fara nume; nu se stie nici clar de unde sunt.
                Istoria zice despre Irod ca era un tiran, a facut multe lucruri groaznice; era asa de rau incat ce a facut in Betlehem nu a fost inregistrat de istorici fiindca a infaptuit lucruri mai groaznice in timpul cand el era imparat. Asta inseamna ca ce a facut la Betlehem era neinsemnat comparativ cu altele, Betlehem fiind un satuc mic, avand putini copii de parte barbateasca sub 2 ani.
                Irod era posedat de diavolul, primul stapanit de duhul anticristului, Irod era impotriva vointei Lui Dumnezeu, impotriva Lui Isus. Era impotriva faptului ca Isus sa fie Domn,  cautand sa-si pastreze locul, sa domneasca peste oameni.  De pilda, vedem ca satana nu a vrut ca Isus sa devina Domnul nostru, sa nu fim eliberati de pacat, de intuneric, de domnia lui, ci dorea ca el sa ne conduca spre saracia sufletului,  spre iadul cel vesnic de suferinta; asa era si mentalitatea lui Irod despre poporul pe care-l conducea.

                Totusi acum sa privim spre magi:
Ei erau mesageri, care doreau sa slujeasca Lui Dumnezeu. Numele de magi nu inseamna ca erau vrajitori, ci o traducere mai corecta ar fi de oameni intelepti, acei magi reprezinta un nume de intelepti, intelepti de stiinta, teologie, cultura, dar, in general, intelepti; asa ii descrie alte traduceri.
                Acesti mesageri erau neinsemnati din punctul de vedere ca nu au vrut sa fie bagati in seama, sa nu iasa in evidenta, prin faptul ca nu vedem sa zica in fata lui Irod sau altundeva “noi suntem cutare, suntem de acolo sau avem asta”. Se dovedeste clar ca pe acesti magi nu-i interesa cresterea reputatiei lor, ci-i interesa slujirea lor, sa se inchine si sa slujeasca Lui Dumnezeu, Lui Mesia.

 Domnul zice in Maleahi ca de la rasaritul soarelui pana la asfintitul lui ii se aduc jertfe si, astfel, semnifica ca peste tot pamantul se gaseau oameni care-L slujeau pe Dumnezeu. Biblia nu ne relateaza cine, cum si unde, dar magii ar fi aceia despre care vorbeste Dumnezeu. Asa ar fi cu acesti neinsemnati care par sa aiba o relatie cu Domnul Dumnezeu, prin intelepciunea si cunostinta lor despre Domnul Isus, Mesia.
                Acesti slujitori vegheau si asteptau sa vina Hristos, Isus, Domnul. Prin vegherea lor, Dumnezeu i-a instiintat printr-o stea, care se numea a Lui. Se pare ca steaua a aparut cand s-a nascut Isus, nu inaintea nastereii Lui, ci dupa.

                Se pare ca steaua i-a dus pana in Israel, pana la ierusalim. In momentul lor de neveghere pierd steaua care-i calauzea. Dorind sa gaseasca pe Domnul si sa-I slujeasca, au mers in Ierusalim si cautau la oameni. Ei credeau ca “daca Mesia, Imparatul a fost randuit sa se nasca aici, ei trebuie sa stie mai mult decat noi, care suntem de departe”. Prin acest mod au mers sa caute raspunsuri la oameni, pana au ajuns la cel mai mare dintre ei, conducatorul lor.
                Asa si noi suntem ca magii, cautam la oamenii mari care se pricep in “zona” sau mai bine zis cei mai buni din acel domeniu. Dar uitam sa cautam la Cine ne-a dat raspunsuri prima data si intotdeauna; uitam sa privim Sus la El.
                Ironic cum Dumnezeu a randuit ca magii, care cautau raspunsuri, sa ajunga sa dea raspunsuri, dar raspunsuri nepotrivite, la o persoana gresita.

Magii au adus un mesaj, un raspuns prin intrebarea lor. Acest mesaj era: unde este Imparatul iudeilor? In alte cuvinte, unde este Imparatul vostru, ca acesta [Irod] nu e imparatul vostru... vine alt Imparat, Cineva Ales de Dumnezeu. Imaginati-va cum ar fi sa vina intr-o biserica niste slujitori, mesageri, prooroci care nu stiu nimic de situatia din acea biserica; ei vin si aduc mesajul ca altcineva va conduce, Cineva Ales de Dumnezeu si nu de oameni. Cum ar fi?
                Aceasta situatie  a fost cu Irod si magii, doar ca in dimensiuni mai mari; Irod a auzit ca va fi altcineva imparat, s-a tulburat, dar, mai mult, Cuvantul ne zice ca Ierusalimul s-a tulburat impreuna cu el. E si normal sa aiba atat de multa infulenta si manipulare cand un om e adanc inradacinat in atata putere si autoritate.
               
Oriunde conduce un om sunt partide, grupuri si dezbinari. Daca privim cu atentie, va fi foarte clar, fie ca privim la politica, la serviciu, la jocuri si, chiar mai mult, in biserica, mai ales in vremurile de pe urma, oriunde gasim, chiar si in familie. Asa este daca nu conduce Dumnezeu, Domnul nostru Isus Hristos, Pastorul nostru Cel Bland si Smerit.

Irod era foarte viclean fiindca stia ce inseamna partidele si a profitat de aceasta cunostinta, el avea puterea peste mai marii preotilor si carturarilor norodului. Mai marii preotilor si carturarilor aveau cea mai mare influenta peste noroade, peste popor. Ei invatau, ei dadeau informatii, gura lor era adevarul. E ca o ecuatie de piramida, unul e peste x si x e peste y, si tot asa ecuatia se continua de la cel mare pana la cel mic, asa sunt partidele si influenta celor mai mari si cunoscuti.
Irod a castigat, a manipulat bine partidele. A ales sa controleze pe carturari si preoti, pe cei care invatau; ei aveau cea mai mare influenta in Israel. [s-a dovedit la moartea Lui Isus ca ei au fost cei ce au  influentat in mare parte rastignirea Lui Isus]. Prin ei, Irod a avut foarte multa putere de manipulare.
Irod si-a adunat  resursele  si a zis... “am dreptul pentru aceasta informatie, pentru intelepciunea si puterea mea, ca sunt imparat. Unde trebuie sa Se nasca Hristos, va comand”. In traducere mai corecta Irod zice: a “demandat”, nu a cerut, a poruncit sa i se spuna unde  va urma sa Se nasca Hristos. Raspunsul a fost dat de cei ce studiaza Legea, Torah si i s-a raspuns ca este scris in Cuvant, asa a zis Gura Domnului si asa trebuie sa se implineasca.
Irod, in lenea lui si obisnuinta lui de a se folosi de altii spre folosul lui egoist si malefic, a dat gres.  Cu toate acestea, magii, care nu stiau despre Irod si ce fel de om este el, nu au ajuns sa fie manipulati in asa fel sa ii daruiasca lui Irod victoria impotriva Lui Dumnezeu; erau aproape,  dar, ca de fiecare data, interventia Lui Dumnezeu a fost motivul de biruinta pentru partea cea buna.

Totusi sa analizam ce s-a intamplat:
Irod ii cheama pe magi in ascuns, asta inseamna o intalnire discreta, personala, una in care erau doar el si magii. In acest mod si-a setat, pregatit masa cu otrava lui de manipulare. Irod nu a vrut sa stie altii informatia aceasta, dar nici sa riste ca altii sa vina cu informatii nedorite de el,  Irod, la magi. Era ca sarpele care-si hipnotizeaza prada cu halucinatii[minciuna], o paralizeaza cu prefacerea; normal, orice intrerupere ar strica acest ritual, proces de-a manipula si castiga prada. Si sarpele de Irod incepe sa le zica magilor un adevar printr-o minciuna, le-a dat informatia necesara magilor, despre locul unde e Imparatul.
                Asa face satana, ne zice... acolo trebuie sa ajungi si ne lasa rataciti fara ca sa mai ajungem, ne da ceata intunericului... norul negru sa nu mai vedem Lumina. De exemplu, ne zice: Domnul vrea ca tu sa fii pastor si incepe sa ne umfle cu mandrie, fatarnicie si multe alte pacate, el recunoaste planul Lui Dumnezeu si ce are Dumnezeu de gand cu tine, totusi daca stie ca cineva trebuie sa ajunga in iad, el te conduce in iad si doreste sa te duci acolo. In asa mod lucra si Irod.
                Dupa aceea Irod aduce o mare minciuna, cu siretenia lui, el se preface ca un imparat smerit, care e gata sa-si lase tronul pentru vointa Lui Dumnezeu.  El a zis “sunt de partea voastra, am aceeasi intentie si ea e sa-I slujesc Lui Mesia, sa ma inchin Lui”. Cat de smerit, sfant, drept si bun a parut in versetul opt... cum ar fi gata sa renunte la tronul sau; puteai sa zici ca arata ca un om al Lui Dumnezeu daca Biblia se termina acolo. Insa nu se termina acolo Biblia si Cuvantul ne arata cat de stricat era el.
               
                Se pare ca magii au ascultat si au fost castigati de acest lup bine organizat si aranjat in costum de oaie. Ei au ascultat si au plecat dupa cum a zis Irod.  Se pare ca magii au pierdut si Dumnezeu a ingaduit acest rau. Dar Dumnezeu,  intotdeauna fiind Cel ce da Lumina celor care vor sa-I slujeasca, nu lasa ca dorinta lor sincera sa se piarda, ci le da Lumina, in asa fel ca dorinta, tinta sa se vada. A luminat Calea pe unde sa mearga,  in asa fel incat sa ajunga unde trebuie, sa aiba infaptuire in dorinta lor de slujire. Trebuie sa invatam de la magii care a pretuit Steaua Lui Dumnezeu, Isus, Lumina de la El... s-o pretuim asa de mult, incat sa avem o bucurie de nu mai putem.

                Insa, o lectie mai importanta este sa nu o luam inainte fara Lumina noastra,  sa nu facem pasii inaintea Lui Isus Hristos, ci sa urmarim Lumina cu rabdare si veghere, sa urmarim pasii Lui Isus, care conduc spre Cer; numai asa vom ajunge in Cer. Asta e o siguranta.
                Magii au pierdut o data Steaua, dar prin har s-a aratat inaintea lor din nou[de aceea se explica bucuria cea nespus de mare]. Hai sa invatam de la ei si sa pretuim Lumina, ca sa nu o mai pierdem, sa urmarim Lumina care este Ius Domnul, Cuvantul, Duhul Sfant, Dumnezeu.
               
                Au ajuns la tinta lor, au ajuns la Mesia, Isus Domnul. Cand au ajuns  acolo, s-au inchinat Lui Isus, dar nu oricum, ci cu daruri care reprezinta lucruri adanci. Se zice ca aurul reprezinta loialitatea, tamaia - Dumnezeirea si smirna - suferinta. Cu aceste daruri, cand se inchinau, spuneau: “Tu esti Imparatul tuturor si al nostru, Tu esti Dumnezeu a tot ce este si esti Cel care a venit sa sufere pentru noi, sa iti arati dragostea si sa ne eliberezi.” Zicem noi lucrurile acestea cand ne inchinam?
                Ba mai mult, putem noi la sfarsit sa aducem astfel de daruri? Daruri care sa zica: ``Tu esti Imparatul nostru si doar Tie ti-am slujit, Tu esti Dumnezeul nostru, prin Tine, in Tine si cu Tine pe toate le-am facut, Tu esti Mantuitorul nostru si pentru Tine am trait, dragostea fata de Tine prin suferinta, sacrificiu, jertfire am dovedit, cum ai facut Tu pentru noi, Miel Divin.” Putem noi sa aducem astfel de daruri? Sa stiti ca trebuie, fie in cantitati mai mici sau mai mari, depinde de credinta fiecaruia. [Haideti sa fim ca acei oameni intelepti care au adus astfel de daruri].
               
Ultima parte despre acest subiect si dupa aia trecem la un alt subiect din acest capitol:
As vrea sa stim ce s-a intamplat cu magii si Irod. Magii au ramas neinsemnati, cu Dumnezeu, ei au fost instiintati de Domnul si au mers la casa lor in pace pe un alt drum.
                Iar Irod a invatat ca oricat incerci sa faci ceva ce nu a fost randuit de Dumnezeu, nu se va intampla. Totul depinde de Dumnezeu.
               
                In concluzie vreau sa zic: Magii au ales sa fie neinsemnati, dar cu Dumnezeu si pacea Lui, Lumina Lui. Dar Irod a dorit putere, faima si a ramas in istorie ca un om jalnic; este scris ca a murit groaznic, in dureri cumplite, cu multe boli, dar, mai rau... acum e in iad fara Dumnezeu, in chin vesnic.
                Vrem sa fim in istorie, la putere sau slujitori neinsemnati ai Lui Dumnezeu, in asa fel sa nu fim doar in trecut, ci sa fim pentru un viitor fara de sfarsit? Daca alegem ultima parte... ar fi bine sa mergem pe un alt drum despre care ne-a instiintat si ne instiinteaza Dumnezeu sa ne ferim. Hai sa alegem alt drum, diferit de cel din lume, sa alegem Calea ingusta, Calea Lui Isus.
Domnul sa ne ajute sa mergem pe Calea cea dreapta si sa-L urmarim pe El, sa nu o luam inaintea Lui.

Wednesday, December 9, 2009

Mate I - Lectia


Matei I – Lectia

Nasterea Lui Isus, perspectiva lui Iosif:

                Caracterul principal in Evanghelia lui Matei despre nasterea Lui Isus este Iosif, desi in alte Evanghelii Maria este rolul principal in evenimentul numit nasterea Lui Isus, Mesia, Hristos, Unsul si Domnul nostru.
               
                Dar Matei, care are cele mai multe citate din Vechiul Testament ca sa dovadeasca ca Isus este Mesia, Hristos, a adus o perspectiva traditionala si inradacinata in cultura evreiasca.  Matei a bagat in seama din prespectiva Cuvantului ca Iosif este capul familiei, care raspunde pentru familie. Matei isi da dovada de un om care arata ca V.T nu se contrazice cu N.T si nici ca Dumnezeu nu se schimba; inca barbatul e capul din familie.

                Zice ca Iosif si Maria erau logoditi si erau asa aproape de a fi soti si sotie in asa fel incat sa se mute impreuna, sa fie un singur trup, o singura familie, o singura casa.
                Asa de adanca era relatia lor, amandoi se cunosteau mai profund decat cum se obisnuiesc sa fie relatiile din vremurile noastre. In aceasta cunoastere trebuia sa se cunoasca parintii, trebuia sa se cunoasca istoria, principiile morale si de credinta si tot feluri de examene care sa fie cat de cat exacte cum ca este o adevarata implinire a unuia cu celalalt, sa fie siguri ca in celalalt e acea jumatate care se potriveste in toate domeniile. Astfel de cercetari se faceau la evrei, astfel de strictete cerea si Dumnezeu in V.T; inca si acum se mai cere o asemenea strictete la astfel de decizii. Acestea aducea o armonie intre parinti si intre ei; cand doua persoane se unesc, nu numai  ei doi se unesc, ci toata viata lor; istoria, viitorul si cei dragi se unesc si se fac un neam; asa e cand doua vieti se unesc.

                Iosif provenea dintr-o familie cu sange albastru, adica dintr-o spita roiala. El si familia lui, care alegea impreuna cu el, care avea o mare parte in decizia lui, aveau preferinte, gusturi si principii mai moderate, stricte si cu un gust care cere intotdeuna mai mult.
                Dovada acestui fapt se arata prin modul lui de gandire care arata discretia, politica sau mai bine zis evitarea propagandei si dramei care sunt in telenovele si in viata multora deseori.

                Cand era sa se mute impreuna, s-a aflat ca Maria e insarcinata de Duhul Sfat; se pare ca totul in relatia lor s-a distrus.
                Iosif s-a aflat in situatia unde singura rezolvare era ca un om neprihanit sa paraseasca pe Maria discret, pe ascuns.

                Daca privim la situatia lui Iosif era foarte complicata. Daca Iosif o lua pe Maria ar fi riscat sa strice reputatia lui si reputatia familiei lui de nobili, care se tragea din cel mai respectat rege, si anume David; el risca sa strice acel nume prin faptul ca s-ar fi casatorit cu o femeie insarcinata.
                Ar aduce conspiratii si una ar fi daca s-au impreunat inainte casatoriei, alta ar fi ca Maria ar fi curvit cu cineva si legat de asta ar insemna ca el s-ar uni cu o curva, ceea ce e mare pacat si aceste lucruri ar distruge viata lui, reputatia lui, viitorul lui, tot.
                Se parea ca singura rezolvare a lui Iosif, ca om neprihanit, era sa o paraseasca pe Maria discret, in ascuns si in asa fel sa se evita o mare drama, sa evite a distruge viata lui si numele lui, familia lui, reputatia lui si familiei lui, ba inca poate o margine de gand se evita pentru a distruge reputatia lui Maria, dar nu se prea vede ca Maria avea nu stiu ce reputatie, fiindca nu ne este zis cine este mama ei, tatal ei; ea este o femeie neinsemnatata care parea credincioasa.
                Iosif a inceput sa se gandeasca cum sa faca acea fuga care sa nu lasa urme. El cugeta, cerceta si calcula cum si ce. Gandurile lui au ajuns sa fie framantari si, ca orice om, in mintea lui erau doua valuri sau mai multe care se clatinau impreuna si se implingeau, era o stare din care nu putea scapa si nu putea sa potoleasca gandurile, valurile care se clatinau in mintea lui, doar o intervenite supranaturala ar potoli si ar aduce pacea.
                Totusi, carnea infestata de pacat si intuneric sau mai bine zis duhul dracului ii zicea tot felul de metode de rezolvare. Unele fiind de razbunare si altele de fuga, acoperire cu o dragoste egoista si cu un scop egoist.
                El, ca orice om limitat, vedea binele in limitele lui pacatoase, neputincioase. Se gandea si zicea in gand: “o cunosc, o iubesc si nu vreau sa o fac de rusine, o s-o las in ascuns, in asa mod sa nu stie nimeni si ea sa aiba pace retransa, nebagata in seama”, dar intentia aceea era falsa, fiindca in ascuns a dorit sa protejeze reputatia lui si cine este el. Daca ar fi dorit sa o protejeze, ar lua-o si ar proteja-o pe ea, ar suferi pentru ea si impreuna cu ea.
                Alt gand care il vana, il tulbura era ca el trebuie sa-si aiba revansa. Fiindca cum putea ea, care a trebuit sa fie viitoarea lui sotie, sa-l tradeze asa dupa ce a crezut-o ca o femeie credincioasa, vrednica de a fi jumatatea lui,o iubea si cum putea ea sa-i faca asa ceva? El, lovit greu si de tot de o dragoste falsa, oarba, geloasa, cerea revansa, care, la randu-i, cere ceva inapoi [dragostea nu cere nimic inapoi ci ii doreste doar binele], cerea ce ii parea bine lui pentru folosul lui si nu al ei; pur si simplu dragoste fireasca. Isi zicea in gand: “o s-o parasc la preoti, la toti... sa invete lectia ei, pentru ca m-a tradat si a dispretuit dragostea mea, voi dovedi dreptatea mea si neprihanirea mea caci asa merita ea si asa cere legea”; dar acest diabolic gand ascundea adevarul si era clar ca iarasi se proteja si incerca sa-si creasca reputatia; el fiindca era neprihanit dorea sa arate neprihanirea lui si sa dovedeasca inocenta lui prin a osandi pe altii; aceste ganduri s-au aratat si tot se arata prin noi si prin oameni... e egoism si orbire totala.
               
                Se parea ca aceste ganduri se luptau unul impotriva altuia, dar adevarul era ca aveau acelasi scop si folos; gandurile acestea lucrau spre rau, la pacat si distrugerea vointei Lui Dumnezeu pentru el si cei alesi de Dumnezeu. Asa este deseori si se pare ca cel rau lucreaza impotriva lui insusi, noi crezand ca unul e rau si altul bine, dar mai tarziu vedem ca amandoua optiuni erau aceleasi si aveau aceeasi tinta. Sarpele, diavolul, care e foarte siret, i-a daruit iluzia aceasta, crezand cu adevarat ca tot ce face el este spre rau.

                A fost nevoie de interventia lui Dumnezeu, El i-a aratat clar, i-a spus adevarul ce i-a dat raspunsuri. Adevarul Lui Dumnezeu l-a facut cu adevarat slobod, nu s-a mai framantat, ci s-a trezit fara griji, fara ceata, s-a trezit cu ochii deschisi cu Lumina de sus, Iosif privea inainte.
                Cum s-a intamplat asa ceva si de ce? Simplu, Cuvantul Lui Dumnezeu e viu si lucrator, care daruieste viata si putere. Cuvantul este cel care ridica, intareste, conduce, indeamna, mantuieste si elibereaza.

                Dumnezeu i-a zis: uite cine esti, ce ai fost randuit sa fii, ce sa faci si ce este asteptat de la tine. Era clar ca prin acestea a realizat de ce e din sementia lui David, de ce a trebuit sa se intample asa si ca tot ce este scris e facut sa se implineasca, ca el are o mare parte si importanta in a implini ce a voit Dumnezeu sa fie de la inceput.
                El trebuia sa fie ca un aparator al Domnului Isus, un prestigiu nespus de mare: a-L creste si a-L proteja pe Isus, Domnul. Desigur acest lucru a fost prin harul Lui Dumnezeu care l-a intarit, l-a instiintat si l-a condus, care a facut aproape totul pentru el... el doar a trebuit sa fie supus si ascultator fata de Dumnezeu.
                El, fara comentarii, multumit si bucuros de ce i-a cerut si a asteptat Dumnezeu de la el, a implinit ce i-a fost cerut, dovada este in capitolul doi.

                Dumnezeu a raspuns mai mult decat ceruse Iosif sau asteptase el, mai frumos, i-a si dat mai mult decat raspunsuri, i-a dat promisiuni nespus de frumoase. Asa ne raspunde si noua, daca ascultam, desigur.
                I-a raspuns ca Maria e mai credincioasa decat isi imagina si o pretuia el, decat astepta el de la ea, prin faptul ca a fost aleasa si gasita vrednica sa fie atinsa de Duhul Sfant si sa poarte pe Domnul Isus Hristos in burta ei, sa fie mama Lui. A vazut ca e un har de la Dumnezeu sa aiba sansa de a avea o astfel de sotie. De aceea zice in ultimul verset: “si-a luat-o la el pe nevasta-sa”, acest lucru imi zice c-a acceptat harul Lui Dumnezeu fara ezitare si cu bucurie, cu multumire si fara cartire, a realizat binecuvantarea de la Dumnezeu.

                E minunat Dumnezeu si sa invatam cum lucreaza El. Iosif a parasit numele lui, familia lui, reputatia lui, a lasat totul pentru a face voia Lui Dumnezeu, pentru promisiunile Domnului si pentru o credincioasa neinsemnata.
                Totusi a avut multe greutati, dar a primit mult mai multe binecuvantari.
Sa vedem ce ne raspunde Cuvantul Lui Dumnezeu ca sa fim liberi, sa vedem ce ne-a dat El, ce ne da El acum, in prezent si ce ne promite. Sa vedem datoria noastra, ce asteapta El si ce voieste El de la noi. Cuvantul e viu si inca ne poate vorbi. Domnul sa ne ajute!

Saturday, November 28, 2009

Vreau sa fiu un serafim



 
Vreau sa fiu in ceruri un serafim, un duh slujitor al Tau Domnul Dumnezeu meu. Doar pentru tine si de Tine sa fiu folosit!

Vreau sa fiu un serafim care nu va muri dar mai mult de atat vreau sa fiu un serafim care este un stalp in Cetatea Ta, care e intotdeauna in prezenta si slava Ta!
Vreau sa fiu un serafim care in unitate cu altii inconjoara in inchinare pe Tine si slava Ta.
Vreau sa fiu un serafim care in unitate slujeste ca o bariere a slavei Tale!

Vreau sa fiu un serafim care in fiecare clipa si intotdeauna are pe gura cuvinte doar spre lauda Ta, Dumnezeul meu. Vreau neincetat sa am pe buze, gura si limba Sfant, Sfant, Sfant este Domnul Dumnezeul!

Vreau sa fiu un serafim unde prin smerenie, umilinta isi ascunde fata, picioarele si fiinta lui, ca sa nu se vada ei ci doar Tu si slava Ta.
Vreau sa fiu un serafim unde recunoste ca nu se poate sa se compara cu frumustea slavei Tale si prezenta Ta neinteles de adanca.... un serafim unde de rusine nu indrazneste sa priveasca la sine ci doar la Tine.

Vreau sa fiu un serafim unde tremura inaintea Ta, cand Tu sufli in nermarginitatei puteri ale Tale!

Vreau sa fiu un serafim unde sa nu fiu “eu” vazut ci doar Tu!

Dar Doamne acum priveste, sunt doar un om... daca un serafim nu a indraznit sa se laude, sa-si arate fata? Cum as putea “eu” sa-mi arat carnea, sangele si firea mea... cand ar trebui sa ma ingrop in slava Ta, in Hristos, in Harul Tau si in asa fel doar Tu Dumnezeule sa fi vazut?

Vreau sa fiu sa un serafim in ceruri sa-ti slujesc in vesnicii din vesnicii dar pana atunci Tu Isuse sa ma ingropi Tine, sa ma speli, sa ma curatesti, sa nu mai se vada “eu” ci doar Tu Isus, pe Tine Domnul meu Dumnezeu prin Duhul Tau.

Priveste Doamne cum in mine gem, cum mahnit te chem. Priveste la lacrimile de dor unde prezenta Ta o tanjesc, priveste Doamne la dorinta mea sa fiu umplut de dragostea Ta, priveste cum doresc de Duhul Sfant sa fiu nu doar umplut ci sa fiu crescut o faptura noua in nemarginitatea Ta... priveste cat de gol ma simt fara dragostea Ta in mine arzand,  imi este dor de cea mai dulce simtire, unde caldura Ta imbratiseaza inauntrul meu, imi este dor cum in inima imi puneai o caldura plin de viata, bucurie, pace, blandete si dragoste... cum din inima pana la gura curgea si Cuvintele Tale in gura imi izbutea, ca sa strig Sfant, Sfant, Sfant, laudat sa fi Tu Domnul Dumnezeu! ... Priveste cat imi este de dor de ce a fost, de ce am pierdut! Ai mila te implor!
Doamne ma simt asa de gol si descoperit, plin de neputinta pentru ca imi lipseste Taria Ta sa imi umple fiinta mea, imi lipseste aripile Tale sa imi umple golul din spate. Doamne imi este dor si doresc fierbinte ca din nou sa am aripile Tale sa ma acopere, sa ma imbratiseze... sa ma ingrop in protectia, bariera Ta si Taria Ta, imi este dor sa imi daruieste aripile Duhului cand in smerenie ma aplec si Tu sa ma inalti prin Duhul in Imparatia Ta nemarginita!
Vreau aripile Duhului Tau Dumnezeul meu sa arda cu dragostea si sfintirea Ta. Vreau ca aripileTale arzatoare de colori al curcubeului sa lase pace intre omenire si Tine Domnul meu, prin strop de scantei care este sangele Lui Isus fierbinte sa aprind aceea dorinta, aducand rodul peste tot acest pamant infestat.... sa impart rodul curatirei, eliberari, vindecari, iertari si mantuiri Tale.
Vreau din nou cand aripile fluturesc sa sufle un vant fierbinte al Tau sa imbratiseze si incalzeasca pe cei din jur, pe cei dragi si pe tot ce este creat de tine!
Vreau aripile Tale ca pasii mei sa pluteasca ca o frunza suflata de un vant bland si susur spre cer!
Vrea aripele Tale sa ma imbratiseaza in asa fel sa fie coconul prin care o noua faptura sa evoluez, sa ma modelez inauntrul Tau dupa chipul Tau desavarsit si nermarginit!
Vreau aripile Tale sa imi fie locasul meu care ma protejeaza de vant, plouaie, de zapada si de orice furtuna straina... vreau sub umbrei aripilor Tale sa gasesc odihna si un locul portabil care este in Tine si se radacineste din ce in ce mai adanc in nemarginitatea Ta!
Doamne tanjesc dupa aripile Tale pentruca ca intotdeauna sa zbor suflat de vantul Harului, de vantul Duhului care intotdeauna ma conduce spre voia Ta si spre tinta desavarsirii mele, vreau aripile Tale ca sa ma duc ala Tine si in Tine sa fiu imbratisat si ingropat!





Tuesday, November 3, 2009

Ghetsimani - Golgota



Eu sunt Ghetsimani, gradina aceea verde unde, inauntru, Isus Hristos se ruga.
Eu sunt gradina care exprima viata cu crinul ei inflorit si te imbraca; eu sunt gradina aceea care deseneaza imprejur veselie cu verdeata ei si te ingropa; eu sunt gradina in care vantul, cu un ritm linistit, sufla susur intre copaci si cu pace te imbratisa; eu sunt gradina in care stelele si luna daruiau scantei de dragoste si te impodobeau. Eu sunt gradina in care s-a gasit viata, desi Isus lupta in ascuns cu moartea, ce intunericul pe deplin Il ineca; eu sunt gradina in care s-a gasit veselie, desi Isus plangea cu mari suspine, fiindca a trebuit sa bea din pacatul meu cel greu; eu sunt gradina unde pacea s-a gasit, desi stropi de lacrimi si de sange pamantul in ecou tremurau la strigatele mari ale lui Isus; eu sunt gradina unde dragostea frumoasa s-a gasit, desi Isus era singur si in mine uitat.
Eu sunt gradina cea care pe multi i-a adormit; eu sunt gradina unde sangele lui Isus a cazut fin pe iarba aceea de matase. Eu sunt gradina in care a fost ascuns Isus, eu sunt gradina in care Isus, cu un simbol de dragoste, a fost tradat, cu un sarut. Eu sunt gradina care pe toti de Isus i-am despartit si orbit intr-un somn nesimtit; eu sunt gradina ce ma recunosc ca am avut doar frumusete in exterior si in mine suspina nespus de mare si mult Isus! Eu sunt acel loc de taina al lui Isus, unde de multi nu am fost cunoscut. Eu sunt gradina unde prefacatorii, tradatorii, orbii, mincinosii si pierdutii au ras cand pe Isus l-au inconjurat, cand era tradat si in mainile lor era dat.

Eu sunt gradina pe care Dumnezeu a transformat-o. Eu sunt gradina care a fost ridicata intr-un deal pustiu pe care o cruce flutura si intre pamant si cer, Isus peste mine era rastignit. Eu sunt Ghetsimani ce in Golgota a fost transformat.
Eu sunt Golgota unde se vede moartea Lui Isus! Eu sunt Golgota care a fost facut pustiu fata de tot ce este de pe pamant, ca sa se vada doar Hristos si dragostea Lui Dumnezeu, jertfa nemarginita a Lui Hristos! Sunt Golgota in care cu ochii de carne nu se vede nimic, dar cu credinta se vede dragoste, iertare, eliberare, pace, vindecare, biruinta, mantuire si viata; se vede Domnul Isus, Tatal Dumnezeu!

Vrei si tu sa renunti la Ghetsimani, gradina aceea care arata frumos si sa devii Golgota, un sfarsit care sa aduca un inceput fara sfarsit?  Vrei sa fii Golgota, unde Isus, ca mijlocitor intre cer si pamant, asteapta cu bratele deschise, viata sa daruiasca celor ce aleg sa fie ingropati in bratele Lui rastignite? Vrei sa fii Golgota si prin tine sa se vada Isus, poarta spre vesnicii de fericire? Vrei sa arati ca, din muntele de blestem al legii, prin Isus, s-a transformat un deal al harului care trebuie urcat? Vrei sa fii Golgota sa se vada cum, din strapungerea cu o sulita, facuta in Isus, a curs sangele si apa vietii de curatire si iertare? Vrei sa fii Golgota, unde mainile Lui Isus au fost gaurite, ca lucrarile mainilor noastre sa fie fara egoism? Vrei sa fii Golgota, unde picioarele Lui Isus au fost unite, ca pasii nostri sa fie cu o dreptate cereasca? Vrei sa fii Golgota, unde Isus a luat a o cununa de spini, prin care a ales sa domneasca si sa biruiasca pacatul? Vrei sa fii Golgota, unde Isus de Dumnezeu a fost despartit, ca noi cu Dumnezeu sa fim impacati? Vrei sa fii Golgota, unde Isus, Cel in Dumnezeu nemarginit, a fost strans, legat, pe lemn atarnat si a fost limitat la doar niste otet de baut pentru pofta Lui de dulce mangaiere in suferinta amara? Vrei sa fii Golgota, unde dragostei jertfirea i se pare o nebunie fara asteptarea rasplatirii pentru limitele oamenilor.. dar unde Dumnezeu Si-a ascuns intelepciunea nemarginita?
Vrei sa fii Golgota, unde se vede moartea lui Isus, ca sa ai parte de invierea cea vesnica si fara un sfarsit? Vrei sa fii Golgota pentru intotdeauna eliberat de pacat si viata sfanta in dragoste pentru Tatal, Dumnezeu sa traiesti? Vrei sa fii Golgota, mireasma divina cea de sus, care e un parfum de la moarte la moarte, de la viata la viata... ca sa trezesti placerea in Isus? Vrei sa fii Golgota, unde se vede pustietatea fata de lume si doar in centru, ca Balanta e Hristos, Harul lui Dumnezeu? Vrei sa fii Golgota, unde e poarta spre bogatiile nemarginite ale lui Dumnezeu?
De ce vrei sa fii un Ghetsimani, unde toti dormeau si de Isus fugeau cand El a fost tradat, cand poti sa fii Golgota, unde toti la Isus au privit cand pamantul a fost cutremurat, ca sa aduca pe cei adormiti la moarte fata de pamant, sa fie treziti la viata pentru cer? De ce sa fii Ghetsimani, unde Isus plangea ca bea din pacatul tau cel greu, cand poti sa fii Golgota, unde Isus sa spuna ca s-a ispravit in tine; nu mai este nimic firesc, dracesc ? Alege sa fii Golgota, nu te lasa batut... lupta cum a luptat Isus pe cruce... lupta sa moara pacatul tau in Hristos, lupta sa mori mai repede in Isus, ca viata pe deplin de sus, de la Tatal, sa ai, doar de El sa fii umplut si doar pentru El sa ai loc! Rastigneste acum eu-l tau, sa fie mort si doar Adevarul in tine sa fie viu, doar Harul lui Dumnezeu, Hristos sa traiasca in tine pe deplin!
Vrei sa fii Golgota, prin care sa se vada biruinta lui Isus pentru intotdeauna fata de lume si tot ce este pacat?

 

Friday, October 23, 2009

M-am unit cu lacrimi de cainta ca sa gasesc Dragostea Adevarata.



Lacrima imi este sotia, jumatatea cu care m-am unit de cand am pacatuit  si de Tine m-am despartit.  Acum m-am unit cu pocainta, ca pe Tine din nou sa Te am; din nou sa fiu unit cu Tine.
Nu sta asa de departe, Te rog, Te implor. Tu, prin Cuvantul Tau viu si lucrator, mi-ai promis si ai zis ca doresti, Tu, Domnul meu, Isus sa fiu unit cu Tine cum Tu esti unit cu Tatal, cum Tatal si Fiul sunt Un Singur Dumnezeu.  Acea unitate ai dorit Tu de la mine, cu Tine; vai, Doamne si cand ma gandesc ca sunt asa departe de dragostea Ta.... De aceea, Doamne, cu cainta, cu lacrimi, cu gemete m-am unit sa aflu dragostea adevarata, sa gasesc si sa implinesc acea unitate!
Ma gandesc cu mare tristete cand dorinta aceasta se va implini. Ma gandesc: oare ma insel singur? Cand, cand “eu” nu voi mai exista, ci doar Tu ,Tatal, Fiul, Duhul Sfant si eu, care sa fiu harul Tau implinit! Sa nu mai fiu “eu”, ci doar noi, doar Tu, Domnul Dumnezeu...
Vad ca Tu, Domnul meu Savaot privesti la lacrimile mele care sunt din pricina nebuniei si neputintei mele, din pricina ca inca eu-l meu este asa de mare; inca sunt asa de egoist si in Tine sunt neimplinit! Stiu si recunosc ca Tu ma mangai neincetat, Tu esti a mea Casa si colt de rai cand sunt incojurat de pacat, de intuneric si sub umbra miilor de sageti cu ura, rautate, spurcaciune ingropat. Da, Doamne vezi Tu cum sub  valurile grele ale celui rau sunt acoperit si deseori sunt pierdut, uitat in negura noptii acoperite de norii gandurilor care vin de la cel rau.
Vai de mine, Doamne mi-ai promis ca vei fi cu mine cand sunt in lume; ca Tu o sa fii cu mine, ca ei sa vada o mare Lumina, sa fiu un martor viu al Dragostei si jertfei Tale....
Domnul meu preaiubit cu ochii usturati, topiti si in ceata privesc imprejur la ranile pe care le-am facut. Doamne, nu mai vreau sa fiu ca cel rau, nu vreau sa nimicesc, sa ranesc si speranta sa nu mai las; nu mai vreau sa pacatuiesc; nu mai vreau sa imbratisez si sa unesc pe altii cu pacatul . Doamne Isuse vreau sa fiu ca Tine. Vreau sa fiu obsinuit cu suferinta, vreau ca podoaba mea sa fie ranile dragostei; vreau sa nu daruiesc rani si vreau ca ranile altora sa le port in Tine, Hristos; vreau sa le port cum Tu le-ai purtat pe-ale mele; vreau sa aduca o greutate vesnica, un rod adevarat; vreau ca tot pamantul sa cunoasca ca Tu esti Domn, da... Tu Hristos esti Domnul si Dumnezeu in Tatal meu ceresc. Imi este greata de atatea ori sa fiu mancat, orbit, pierdut si sa fiu ca un nebun ce-i raneste pe cei din jur;  sa ranesc pe altii ca sa am dragoste; sunt saturat de aceasta nebunie. Vreau o dragoste adevarata, unde vindecarea, mangaierea, eliberarea, alinarea, biruinta si mantuirea sa le daruiesc de la Tine, Tata ceresc, in Domnul meu Hristos! Nu vreau sa fac rani, ci vreau sa daruiesc viata la cei morti!
Acum te rog, te implor, lasa-ma sa inteleg si sa implinesc moartea Ta; lasa-ma sa ma ingrop in rugaciune, smerenie, intre cer si pamant, in bratele Tale, la Golgota, in Tine pe cruce sa fiu rastignit, ca toti sa vada jertfa Ta facuta cu o dragoste nemarginita; sa vada ca Tu, Isuse ai avut Totul si ai ales sa fii dezbracat de toata slava Ta si de Tatal sa fii lepedat, pe cruce condamnat, ca noi sa avem viata. Sa vada ei, Doamne, ca Tu nu ai asteptat nimic inapoi, ca Tu deja ai avut Totul si chiar acum esti in Totul si ai Totul, sa vada ca doar ce doresti e binele si nimic altceva!
Vreau moartea Ta sa se vada in mine, sa o propovaduiesc si bogatiile ei sa impart. Vreau sa fii mort de tot ce este pacat si sa fiu viu cu adevarat, un copil nascut in Duhul; un copil care are un Tata si din dragoste sa faca voia Lui in libertatea adevarului!
Asculta, Te rog, rugaciunile mele cu lacrimi stralucit de simple, sincere; ma inec cu ele si impodobesc picioarele Tale, Domnul meu, cand in smerenie le imbratisez si te rog ca niciodata sa nu pleci si niciodata sa fiu fara de Tine, ci, orice s-ar intampla, sa port cruce Ta, ranile care sunt facute cu o jertfire, o slujire din dragoste, fara sa astept nimic inapoi. Ia aminte la ce am indraznit sa inalt spre Tine, nu din meritul meu, Doamne, nu, Doamne, ci am indraznit cu credinta prin Duhul, in Numele lui Isus, caci mi-ai aratat dragostea Ta nemarginita in jertfa lui Hristos; indraznesc prin meritul lui Isus si pentru ca harul Tau nemarginit s-a aratat fata de mine, din nou!
Nu lasa ca harul Tau sa fie fata de mine si de nimeni in zadar. Mahnit si intristat de dorinta de pocainta iti zic: doar Tu, Isuse sa traiesti in mine si nimic altceva! Aceasta este dorinta mea, tinta mea spre desavarsirea multa asteptata de la Tine, Tata!
Am pecetluit ce am scris cu Duhul Sfant, prin care am fost inaltat, cand in smerenie si lacrimi m-am imbracat si iti multesc pentru darul nemeritat! Stiu si recunosc ca niciodata nu ar fi indeajuns sa iti multumesc, dar doresc sa iti multumesc in fiecare clipa, clipa de clipa, vesnicii din vesnici, prin a face voia Ta si intotdeauna sa iasa din gura, inima si fiinta mea, plin de putere, laude spre urechea Ta!
Glorificat, slavit, preamarit, binecuvant, laudat sa fii Tu.  Iti multumesc pentru ca o singura dorinta o am si aceea esti Tu, Domnul Dumnezeul meu prea iubit! Vreau cu putere, Doamne,  Numele Tau sa-L rostesc si sa se clatine pamantul, in asa fel incat sa se scuture tot imprejurul meu... intunericul sa tremure inaintea Numelui Tau si sangelui Tau, Isuse, inaintea dragostei Tale, Tata!


Sunday, October 11, 2009

Duhul Sfant


Ioan 14:16 Şi Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt Mângâietor (Greceşte: Paraclet, apărător, ajutor.), care să rămână cu voi în veac;
Ioan 14:17 şi anume, Duhul adevărului, pe care lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede şi nu-L cunoaşte; dar voi Îl cunoaşteţi, căci rămâne cu voi, şi va fi în voi

         In versetele de mai sus, Isus spune despre Duhul Sfant, cum va fi, ce va fi si Cine este.
         Este clar ca Duhul Sfant este Duhul Adevarului, adica un Duh unde nu exista minciuna, ci doar Adevar, este Duhul Lui Hristos. Insa nu vreau sa vorbesc neaparat despre Duhul Sfant cine este, se poate vorbi, dar mai mult vreau sa vorbesc despre Duhul Sfant ca botez, ca renastere in Duhul Sfant si cum se intampla acea renastere.
         Pentru mine cel mai important este ce zice la sfarsit Isus despre Duhul Sfant si anume: caci ramane cu voi si dupa aceea va fi in voi. Pentru mine e foarte clar acest proces despre care ne zice Isus, adica cum Duhul Sfant va fi cu noi si dupa aceea continua sa spuna ca va fi in noi. Pentru ca nu zice direct in voi, arata ca sunt etape diferite, lucruri diferite si se subintelege caci una e sa fie cu tine, peste tine, si alta in tine. Isus intareste acest lucru, si anume ca lumea nu IL poate avea, pentru ca trebuie o curatire ca sa devii o faptura noua.





Ioan 3:5 Isus i-a răspuns: "Adevărat, adevărat îţi spun, că, dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate să intre în Împărăţia Lui Dumnezeu.
               E foarte clar ca aici vorbeste despre nasteri, sau mai bine zis despre botezuri... dar ce mai vedem este faptul ca nu putem intra in Imparatia Lui Dumnezeu daca nu ne nastem din nou din Duh si din apa.

Totusi ca sa intelegem bine, trebuie clarificat ce este cu adevarat botezul, ce semnifica botezul.
Sa incepem sa vedem cate botezuri sunt.
1         Botezul in apa[sau botezul pocaintei].
2         Botezul in Duhul Sfant [o faptura noua]
3         Botezul cu foc sau in foc[unde credinta, dragostea si faptura este intarita, asigurata]



Sa incepem cu botezul pocaintei aratand cateva versete care ne explica ce este acest botez.
1        Luca 3:3 Şi Ioan a venit prin tot ţinutul din împrejurimile Iordanului, şi propovăduia botezul pocăinţei, pentru iertarea păcatelor,
2        Luca 3:16 Ioan, drept răspuns, a zis tuturor: "Cât despre mine, eu vă botez cu apă; dar vine Acela care este mai puternic decât mine, şi căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintelor. El vă va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc.
3        Matei 3:6 şi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el în râul Iordan.
4        Matei 3:11 Cât despre mine, eu vă botez cu apă, spre pocăinţă; dar Cel ce vine după mine, este mai puternic decât mine, şi eu nu sunt vrednic să-I duc încălţămintele. El vă va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc.
5        Marcu 1:4 a venit Ioan care boteza în pustie, propovăduind botezul pocăinţei spre iertarea păcatelor.
6        Marcu 1:5 Tot ţinutul Iudeii şi toţi locuitorii Ierusalimului au început să iasă la el; şi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el în râul Iordan.
7        Marcu 1:8 Eu, da, v-am botezat cu apă; dar El vă va boteza cu Duhul Sfânt."
8        Faptele apostolilor 1:5 Căci Ioan a botezat cu apă, dar voi, nu după multe zile, veţi fi botezaţi cu Duhul Sfânt."
9        Romani 6:4 Noi deci, prin botezul în moartea Lui, am fost îngropaţi împreună cu El, pentru ca, după cum Hristos a înviat din morţi, prin slava Tatălui, tot aşa şi noi să trăim o viaţă nouă.
10    Efeseni 5:26 ca s-o sfinţească, după ce a curăţit-o prin botezul cu apă prin Cuvânt,
11    Coloseni 2:12 fiind îngropaţi împreună cu El, prin botez, şi înviaţi în El şi împreună cu El, prin credinţa în puterea lui Dumnezeu, care L-a înviat din morţi.
12    1 Petru 3:21 Icoana aceasta închipuitoare vă mântuieşte acum pe voi, şi anume botezul, care nu este o curăţire de întinăciunile trupeşti, ci mărturia unui cuget curat înaintea lui Dumnezeu, prin învierea lui Isus Hristos,
13    Efeseni 4:5 Este un singur Domn, o singură credinţă, un singur botez.

            Am postat aceste versete cu un anumit scop si as dori sa cercetam Cuvant, dupa Cuvant.
                Sa incepem sa vorbim si sa clarificam, deoarece sunt destule versete care dovedesc ca sunt trei botezuri, si anume botezul in apa, botezul in Duhul Sfant si botezul in foc.
                Insa ce sunt aceste botezuri vedem foarte clar prin Cuvantul Lui Dumnezeu - ca semnifica moartea, ingroparea in Hristos si invierea in Isus, Domnul, sau mai bine zis o renastere. Aceste lucruri sunt dovedite in Epistola catre Romani si in alte versete mentionate mai sus. Petru ne spune foarte clar ca aceasta icoana, adica imagine... de pilda e un fel de simbol care ne spune ce inseamna sau ce este botezul (si anume moartea si invierea in Hristos, devenind o faptura noua).

De aceea sa luam aminte foarte clar, caci sunt trei nasteri diferite, dar pana la urma, toate aceste trei sunt una, adica o singura nastere din nou. Cum Tatal, Fiul si Duhul Sfant sunt UNA, asa sunt si botezurile acestea, sunt trei nasteri diferite, dar in unitate este o singura nastere si are un singur scop: desavarsirea in Domnul Isus Hristos, in credinta si dragostea Lui Dumnezeu.

Sa incepem cu botezul pocaintei, care este cel mai greu de explicat sau de exprimat. Botezul cu foc e cel mai simplu de explicat si de inteles... insa ar fi cel mai adanc, la fel e si cu botezul in Duhul Sfant.
                Deci pana la urma, botezul in apa, botezul pocaintei incepe cand dorintele, pornirile sunt curatite... ranasc, fiind unele care sunt din si pentru Dumnezeu, prin pocainta ai iertare, dar pocainta inseamna sa te intorci la Dumnezeu, sa recunosti greselile tale, pacatele tale... si sa ai o dorinta aprinsa sa nu le mai faci, sa te intorci de la ele. Cand sa naste acea dorinta de a nu mai pacatui si renunti la totul (tot ce desparte de Dumnezeu), si acea dorinta este o ardere launtrica ce nu iti da pace decat in prezenta Lui si atunci cand esti in armonie totala cu Dumnezeu, cand simti ca doar in El esti viu, atunci s-a implinit botezul pocaintei.

Botezul cu Duhul Sfant este foarte controversat, insa Cuvantul Lui Dumnezeu ni-L explica intr-un mod simplu, dar foarte adanc, de aceea, acest subiect ar merita un studiu separat, insa cred ca majoritatea cunosc ce inseamna a fi o faptura noua, care nu are doar niste porniri, dorinte.. (o faptura noua isi innoieste pornirile si dorintele in unele care sunt din Dumnezeu).  Se poate gasi in 1 Corinteni 15:40 si in multe alte versete, explicatii despre o faptura noua in Hristos.  Asa ca botezul cu Duhul Sfant, in simple cuvinte, inseamna o faptura noua.
2 Corinteni 5:17 Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură ( zidire ) nouă. Cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi.

1        1 Corinteni 3:12 Iar dacă clădeşte cineva pe această temelie, aur, argint, pietre scumpe, lemn, fân, trestie,
2        1 Corinteni 3:13 lucrarea fiecăruia va fi dată pe faţă: ziua Domnului o va face cunoscut, căci se va descoperi în foc. Şi focul va dovedi cum este lucrarea fiecăruia.
3        1 Corinteni 3:14 Dacă lucrarea zidită de cineva pe temelia aceea, rămâne în picioare, el va primi o răsplată.
4        1 Corinteni 3:15 Dacă lucrarea lui va fi arsă, îşi va pierde răsplata. Cât despre el, va fi mântuit, dar ca prin foc.
5        1 Petru 1:6 În ea voi vă bucuraţi mult, măcar că acum, dacă trebuie, sunteţi întristaţi pentru puţină vreme, prin felurite încercări,
6        1 Petru 1:7 pentru ca încercarea credinţei voastre, cu mult mai scumpă decât aurul care piere şi care totuşi este încercat prin foc, să aibă ca urmare lauda, slava şi cinstea, la arătarea lui Isus Hristos,
7        1 Petru 1:8 pe care voi Îl iubiţi fără să-L fi văzut, credeţi în El, fără să-L vedeţi, şi vă bucuraţi cu o bucurie negrăită şi strălucită,
8        1 Petru 1:9 pentru că veţi dobândi, ca sfârşit al credinţei voastre, mântuirea sufletelor voastre.
9        1 Petru 4:12 Preaiubiţilor, nu vă miraţi de încercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca să vă încerce, ca de ceva ciudat, care a dat peste voi:
10    1 Petru 4:13 dimpotrivă, bucuraţi-vă, întrucât aveţi parte de patimile lui Hristos, ca să vă bucuraţi şi să vă înveseliţi şi la arătarea slavei Lui.

Aceste versete vorbeasc despre botezul cu foc, ceea ce pentru mine inseamna botezul incercarii. Adica unde anumite incercari, suferinte, greutati ingaduite de Dumnezeu, sunt facute sa ne trezeasca si sa arate ce si unde trebuie intarite slabiciunele noastre prin Dumnezeu. Focul chiar intareste si este ca o asigurare care ne acopera cu mai multa credinta care duce la mantuire, la desavarsire. ( Prin ardere, aurul devine curat...)


1       Pilda cu casa care se reconstruieste
Ca sa intelegem aceste trei renasteri, sau trei renasteri care duc la o nastera unita si desavarsire, ma voi folosi de o pilda care m-a ajutat deseori sa explic la anumite persoane despre acest lucru.
                Un om fara vreun botez se aseamana cu o casa veche, stricata si inauntrul ei e dezastru, totul vechi, mizerabil, pur si simplu distrus. Totusi intr-o zi, casa aceea veche primeste o comoara si vede ca acea comoara e frumoasa, aduce viata si lucruri pe care nu le-a mai vazut, incat se naste o dorinta de a avea mai multe comori.[aici este botezul pocaintei, unde cineva primeste Cuvantul care aduce viata, mantuire si bogatii nespus de frumoase... si aprinde dorinta de a avea mai mult din aceste bogatii vesnice. Comoara e Cuvantul, casa e omul...]
                Pana la urma casa aceea ajunge plina de comori si ii place acel stil nou, plin de viata si culoare, pana vine aceea dorinta ca acea casa sa fie reconstruita, total noua. In asa fel, terenul trebuie curatit in totalitate, pe afara si pe dinauntru... pana nu mai este nimic vechi din acea casa, si se poate construi o noua casa, un Templu a Lui Dumnezeu, a Duhului Sfant.[aici e foarte clar ca arata cum vine marturisirea pacatelor, curatirea aceea deplina prin care sa nu mai existe nimic din ce e vechi si sa se ajunga la o faptura noua.... adica se renaste o faptura in Duhul Sfant, un Templu a Duhului Sfant.]
                Ultimul proces, foarte simplu, unde casa este intarita si asigurata.[aici vine nasterea unde credinta, dragoste se intareste ca sa fie o mantuire, o desavarsire in Hristos.]

Aceasta este acea nastere din nou, sunt trei nasteri in una. Adica un singur botez, dar trei botezuri diferite.
Cum stim ca am primit Duhul Sfant si cum il primim?[Partea II]

1        1 Corinteni 14:2 În adevăr, cine vorbeşte în altă limbă, nu vorbeşte oamenilor, ci lui Dumnezeu; căci nimeni nu-l înţelege, şi, cu duhul, el spune taine.
2        1 Corinteni 14:4 Cine vorbeşte în altă limbă, se zideşte pe sine însuşi; dar cine proroceşte, zideşte sufleteşte Biserica.
3        1 Corinteni 14:13 De aceea, cine vorbeşte în altă limbă, să se roage să aibă şi darul s-o tălmăcească.
4        Luca 11:13 Deci, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfânt celor ce I-L cer!"
5        Faptele apostolilor 1:4 Pe când Se afla cu ei, le-a poruncit să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aştepte acolo făgăduinţa Tatălui, "pe care", le-a zis El, "aţi auzit-o de la Mine.
6        Faptele apostolilor 1:5 Căci Ioan a botezat cu apă, dar voi, nu după multe zile, veţi fi botezaţi cu Duhul Sfânt."
7        Faptele apostolilor 1:14 Toţi aceştia stăruiau cu un cuget în rugăciune şi în cereri, împreună cu femeile, şi cu Maria, mama lui Isus, şi cu fraţii Lui.
8        Faptele apostolilor 2:1 În ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaşi loc.
9        Faptele apostolilor 2:2 Deodată a venit din cer un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic, şi a umplut toată casa unde şedeau ei.
10    Faptele apostolilor 2:3 Nişte limbi ca de foc au fost văzute împărţindu-se printre ei, şi s-au aşezat câte una pe fiecare din ei.
11    Faptele apostolilor 2:4 Şi toţi s-au umplut de Duh Sfânt, şi au început să vorbească în alte limbi, după cum le da Duhul să vorbească.
12    Faptele apostolilor 2:11 Cretani şi Arabi, îi auzim vorbind în limbile noastre lucrurile minunate ale lui Dumnezeu!"
13    Faptele apostolilor 2:12 Toţi erau uimiţi, nu ştiau ce să creadă, şi ziceau unii către alţii: "Ce vrea să zică aceasta?"
14    Faptele apostolilor 8:14 Apostolii, care erau în Ierusalim, când au auzit că Samaria a primit Cuvântul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru şi pe Ioan.
15    Faptele apostolilor 8:15 Aceştia au venit la Samariteni, şi s-au rugat pentru ei, ca să primească Duhul Sfânt.
16    Faptele apostolilor 8:16 Căci nu Se pogorâse încă peste nici unul din ei, ci fuseseră numai botezaţi în Numele Domnului Isus.
17    Faptele apostolilor 10:44 Pe când rostea Petru cuvintele acestea, S-a pogorât Duhul Sfânt peste toţi cei ce ascultau Cuvântul.
18    Faptele apostolilor 10:45 Toţi credincioşii tăiaţi împrejur, care veniseră cu Petru, au rămas uimiţi când au văzut că darul Duhului Sfânt s-a vărsat şi peste Neamuri.
19    Faptele apostolilor 10:46 Căci îi auzeau vorbind în limbi şi mărind pe Dumnezeu. Atunci Petru a zis:
20    Faptele apostolilor 11:15 Şi, cum am început să vorbesc, Duhul Sfânt S-a pogorât peste ei ca şi peste noi la început.
21    Faptele apostolilor 11:16 Şi mi-am adus aminte de vorba Domnului, cum a zis: ,Ioan a botezat cu apă, dar voi veţi fi botezaţi cu Duhul Sfânt.'
22    Faptele apostolilor 11:17 Deci, dacă Dumnezeu le-a dat acelaşi dar, ca şi nouă, care am crezut în Domnul Isus Hristos, cine eram eu să mă împotrivesc lui Dumnezeu?"
23    Faptele apostolilor 11:18 După ce au auzit aceste lucruri, s-au potolit, au slăvit pe Dumnezeu, şi au zis: "Dumnezeu a dat deci şi Neamurilor pocăinţă, ca să aibă viaţa."
24    Faptele apostolilor 19:1 Pe când era Apolo în Corint, Pavel, după ce a trecut prin ţinuturile de sus ale Asiei, a ajuns la Efes. Aici a întâlnit pe câţiva ucenici,
25    Faptele apostolilor 19:2 şi le-a zis: "Aţi primit voi Duhul Sfânt când aţi crezut?" Ei i-au răspuns: "Nici n-am auzit măcar că a fost dat un Duh Sfânt."
26    Faptele apostolilor 19:3 Dar cu ce botez aţi fost botezaţi?" le-a zis el. Şi ei au răspuns: "Cu botezul lui Ioan."
27    Faptele apostolilor 19:4 Atunci Pavel a zis: "Ioan a botezat cu botezul pocăinţei, şi spunea norodului să creadă în Cel ce venea după el, adică în Isus."
28    Faptele apostolilor 19:5 Când au auzit ei aceste vorbe, au fost botezaţi în Numele Domnului Isus.
29    Faptele apostolilor 19:6 Când şi-a pus Pavel mâinile peste ei, Duhul Sfânt S-a pogorât peste ei, şi vorbeau în alte limbi, şi proroceau.

Am pus aceste versete, si nu imi amintesc altele, dar acestea ar fi destule si suficiente pentru a dovedi eficient cum si cand cineva primeste Duhul Sfant, adica sa se renasca, fiind o faptura noua prin botezul in Duhul Sfant.
                Sunt de opinie ca nimeni nu are Duhul Sfant in el/ea fara vorbirea in limbi, dovedind Biblic si prin experiente care s-au implinit dupa Cuvant. Se vede foarte clar.
1 Corinteni 14:21 În Lege este scris: "Voi vorbi norodului acestuia prin altă limbă şi prin buze străine; şi nici aşa nu Mă vor asculta, zice Domnul."
1 Corinteni 14:22 Prin urmare, limbile sunt un semn nu pentru cei credincioşi, ci pentru cei necredincioşi. Prorocia, dimpotrivă, este un semn nu pentru cei necredincioşi, ci pentru cei credincioşi.
Marcu 16:17 Iată semnele care vor însoţi pe cei ce vor crede: în Numele Meu vor scoate draci; vor vorbi în limbi noi;
Marcu 16:18 vor lua în mână şerpi; dacă vor bea ceva de moarte, nu-i va vătăma; îşi vor pune mâinile peste bolnavi, şi bolnavii se vor însănătoşa."

De multe ori ma gandeam cum poate fi un semn pentru cei necredinciosi, dar dupa ce am facut anumite legaturi si cercetari, am vazut ca vorbirea in limbi este un semn pentru necredinciosi, pentru cei care nu cred.
                E foarte simplu cand legam aceste versete si vedem ca vor vorbi in limbi noi, oamenii zic ca vorbirea in alte limbi este sa vorbesti o limba straina sau ceva, dar Cuvantul e foarte clar cand zice ca vor vorbi in limbi noi, adica limbi care nu au mai fost inainte. E de inteles ca nimic sub soare nu e nou, insa mai mult de atat, orice este nou cu adevarat, este din Dumnezeu, pentru ca El are puterea sa creeze ceva nou.[Aici e despre un alt studiu...]
                In fine, vorbirea in alte limbi a fost pentru cei ce nu aveau credinta in asa ceva. De exemplu, vedem prin fapte intamplarea cu Corneliu si Petru, in Fapte 10, 11 unde ne zice foarte clar ca ei au primit “ca si noi la inceput”... adica acelasi tip de botez se repeta in Biblie si nu e un singur eveniment, dar mai mult de atat vedem caci pentru iudei, si cei ce nu au avut credinta ca Dumnezeu va binecuvanta pe neamuri, a fost un semn pentru necredinta lor. Vorbirea in limbi pentru ei a fost un semn ca au primit Duhul Sfant, ca au fost botezati in Duhul Sfant, in asa fel au primit acelasi dar, har de la Dumnezeu cum au primit si ei. Pentru ucenici a fost un semn clar ca au vorbit in alte limbi ca si ei.
                Cum au vorbit in alte limbi? E foarte clar: “vorbeau in alte limbi marind pe Dumnezeu”. In Corinteni vedem foarte clar unde zice ca fiecare va vorbi cum ii va da Duhul sa vorbeasca, se poate vorbi in limbi se zicem care deja sunt, depinde cum da Duhul Sfant, dar mai pot fi vorbiri in alte limbi noi, dupa cum zice Cuvantul in multe alte versete. De exemplu, vorbirea in alte limbi este sa vorbesti, cum iti da Duhul, tainele tale Lui Dumnezeu, adica sa il preamaresti, sa il inalti, care aduce o zidire in tine. E foarte interesant caci in Fapte 2 ei vorbeau cum le dadea Duhul, si oameni din toate partile pamantului intelegeau ce taine, ce faceau ei si sa mirau cum maresc pe Dumnezeu in modul acela.  Insa zice foarte clar Pavel, in Corinteni: caci cine vorbeste in alte limbi trebuie sa si talmaceasca, sa traduca in alte cuvinte. Daca vorbirea in alte limbi ar fi intr-o limba de pe pamant, de ce ar fi nevoie de cineva sa traduca, sa talmaceasca ce zice, si de ce a zis limbi noi?
                Pare complicat, dar daca mergem cu rugaciune, in smerenie sa cerem Lui Dumnezeu lumina, vedem cat de simplu, legat si adanc e Cuvantul. Pentru mine este foarte clar, caci in ziua cincizecimii, sau in alte exemple unde au fost botezuri in Duhul Sfant,  au primit si alte daruri ale Duhului Sfant. De exemplu in Fapte 19, au fost botezati, dar au si primit botezul in Duhul Sfant, ba mai mult; si in multe exemple am vazut botezuri si multi au vazut botezuri unde au primit alte daruri cand au fost botezati in Duhul Sfant... de aceea e foarte clar caci Apostolii, ucenicii au primit darul talmacirii, nu ne zice in Fapte, in Fapte nu ne spune mult despre cum si cand au primit, dar vedem pe Apostoli, ucenicii... faceau minuni. Ba chiar mai mult, asta se dovedeste ca Petru, cel care nu stia sa isi calculeze cuvintele, a primit darul de evanghelist, intelepciune, cunostinta si dovada ca Duhul Sfant a vorbit prin el, caci 3000 mii de suflete au fost botezate si mantuite.
               

            Sa terminam acest mic studiu, desi spre sfarsit m-am cam grabit, dar sunt dovezi din Biblie unde zice ca nu au primit Duhul Sfant cand au crezut sau cand au fost botezati in apa, ci vedem foarte clar caci L-au primit prin cereri si staruinti. Mai mult, Isus ne arata in Luca 11 despre staruinta si zice ca “Tatal da cu bucurie Duhul Sfant celor ce-L cer”, de aceea sa luam aminte ca Dumnezeu nu forteaza pe nimeni, adica Duhul Sfant nu te forteaza sa vina in tine. Trebuie sa-L ceri.
                Mai mult decat atat, vorbirea in limbi este semnul pentru necredinta noastra si a altora. Vedem ca apostolii au staruit, si prin rugaciune au primit darul Duhului Sfant in ei, insa Corneliu a fost cel care a primit prin ascultare, dar pana la urma si ascultarea este o jertfa, o rugaciune care te conecteaza cu Dumnezeu.
                De aceea sa incercam sa fim sinceri si smeriti cu privire la intelegerea si implinirea Cuvantului Lui Dumnezeu. Se vede clar ca botezul cu Duhul Sfant este un proces diferit, dar unul care duce la desavarsire impreuna cu alte botezuri, se vede ca nu primesti Duhul Sfant doar cand crezi sau cand esti botezat, ci atunci cand ceri, cand te deschizi cu sfintire inaintea Tatalui, in Numele Domnului Isus. Vedem ca vorbirea in alte limbi este un semn pentru botezul cu Duhul Sfant si mai mult de atat, vedem ca pentru vorbirea in alte limbi noi trebuie si talmacirea.

Domnul sa ne ajute si sa fim deschisi la Cuvantul si Adevarul Lui, sa ne implineasca si noi sa Il implinim.